De ce cresc prețurile chiar și când inflația scade

Dezinflația nu este deflație — o distincție crucială

Când Institutul Național de Statistică anunță că rata anuală a inflației a scăzut de la 10,4% la 6,7%, mulți cetățeni se întreabă de ce nu observă prețuri mai mici la raft. Răspunsul stă într-o confuzie frecventă între dezinflație și deflație. Dezinflația înseamnă că prețurile continuă să crească, doar că ritmul de creștere s-a temperat. Deflația ar însemna că prețurile chiar scad — un fenomen rar și adesea asociat cu recesiunea. Aşadar, dacă pâinea costa 4 lei în 2021 și a ajuns la 6,5 lei în 2023, o inflație în scădere nu va readuce prețul la 4 lei; va face ca prețul să nu mai urce la fel de repede spre 7 lei. Puterea de cumpărare a gospodăriei se recuperează doar dacă salariile cresc mai repede decât inflația cumulată — și tocmai asta urmăresc economiștii în indicatorul salariului real.

Ce spun datele BNR și INS despre prețurile reale din România

Conform datelor BNR, inflația medie anuală în România a atins vârful de 13,8% în noiembrie 2022, alimentată de prețurile la energie și alimente. Până în trimestrul al treilea din 2024, aceasta coborâse la aproximativ 5,5% — o tendință clară de dezinflație. Cu toate acestea, INS raportează că prețurile alimentelor de bază sunt cu 38–42% mai mari față de nivelul din 2020. Asta înseamnă că un cuplu cu venituri medii care cheltuia 1.500 de lei lunar pe alimente în 2020 plătește astăzi în jur de 2.100 de lei pentru același coș. Salariul minim brut a crescut în aceeași perioadă de la 2.230 lei la 3.700 lei — o creștere nominală de 66%, care acoperă numeric inflația cumulată, dar distribuția nu este uniformă: angajații din sectorul privat necompetitiv și pensionarii cu pensii mici au rămas în urmă față de această medie.